|
|
| Intalnire la Paris cu Basarab Nicolescu |
| Publicat: Joi, 02 Martie 2006 |
|
|
 |
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
Institutul Cultural Roman din Paris va gazdui joi, 2 martie, de la ora 20.00, o conferinta intitulata „Stiinta gandeste oare?”, o intalnire a publicului roman, si nu numai, cu Basarab Nicolescu, fizician teoretician al Centrului National de la Recherche Scientifique (CNRS) al Frantei, membru de onoare al Academiei Romane si presedinte al Centrului International de Cercetare si Studii Transdisciplinare (CIRET) din Paris.
Dezbaterea va relua o problematica propusa si de Heidegger, si va fi precedata de o serie de fragmente dintr-o emisiune difuzata de postul de televiziune France 5, in cursul careia Basarab Nicolescu, Jean Bricmont (profesor de fizica teoretica la Universitatea din Louvain-La-Neuve si autor al celebrei carti „Imposturile intelectuale”, alaturi de Alain Sokal), si Jacques Vauthier (profesor de matematica la Universitatea din Paris) au vorbit despre relatia dintre stiinta si filosofie, metafizica, societate si etica, si despre eventualele derapaje care ne-ar putea afecta viitorul. Dupa proiectia filmului, discutia cu Basarab Nicolescu va fi animata de catre Magda Carneci. Evenimentul este organizat in parteneriat cu Universitatea Interdisciplinara din Paris (UIP) si cu CIRET.
Basarab Nicolescu, unul din romanii cu care ar trebui sa ne mandrim, are un CV si o bibliografie impresionanta. Nascut la Ploiesti in 1942, termina ca sef de promotie liceul si se remarca apoi in 1959 ca medaliat la prima olimpiada de matematica organizata la Brasov. Licentiat al Universitatii de Fizica din Bucuresti cu tema Teoria Campurilor si particulelor isi ia doctoratul un an mai apoi cu tema „Campurile lui Yang-Mills si auto-interactiunea campurilor vectoriale” sub indrumarea profesorului Constantin Eftimiu. In 1968 obtine o bursa de la Guvernul Francez si studiaza la Paris unde se si stabileste. Din 1970 este membru al Centrului National de Cercetari Stiintifice de la Paris, CNRS. In 1972 isi ia doctoratul si in Franta, la Universitatea Paris VI, se casatoreste si are doi copii.
Odata cu naturalizarea franceza incepe o adevarata ascensiune profesionala. Este invitat de mai multe Universitati europene pentru a tine prelegeri, iar in 1986 este medaliat cu argint de Academia Franceza pentru lucrarea „Noi, particula si lumea”. Din 1987 fondeaza Centrul International de Cercetari si Studii Transdisciplinare (CIRET, in franceza) asociatie care regrupeaza peste 150 de cercetatori transdisciplinari din peste 20 de tari. In 1987 este premiat de Academia Romano-Americana din SUA fapt ce il consacra si pe taram american, obtinand dupa aceea, in 1992 premiul Benjamin Franklin pentru cea mai buna carte de istorie, cu lucrarea Stiinta, Semnificatie si Evolutie – Cosmologia lui Jakob Boehme. In 1992 i se face invitatia de a participa, ca o recunoastere a meritelor sale profesionale, la sesiunea anuala a Academiei Pontificale de Stiinta unde participa, alaturi de Papa Ioan-Paul al II-lea la sedinta de inchidere a Procesului Galilei, prin care acestuia i-au fost recunoscute oficial meritele stiintifice, chiar Papa aratandu-se dezamagit de tratatamentul la care a fost supusa opera celebrul Galileo Galilei. In 2002 primeste distinctia de Honoris Causa a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi iar in 2001 este ales Membru de onoare al Academiei Romane.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
